Serbisu nu’udar grupu ka nu’udar ekipa?

Serbisu nu’udar grupu ka nu’udar ekipa?

Dili – Servisu iha ekipa la’ós buat ruma natural maibé presiza aprende,”learn by doing”. Ne’e mak preokupasaun ida ba Inspetoria FMA TIN tanba iha tinan hirak ne’e serbisu inter-ámbitu la funsiona. Nune’e, atu bele tau iha movimentu modu servisu ne’e, Inspetoria konvida Senhor Alberto Piedade, espesialista iha “Human Resources Development”, atu fasilita formasaun kona-ba “Serbisu ekipa efetivu”. Formasaun ne’ebé halo ho modalidade interativa no ho dinámika grupu nian, halo iha loron 6 Dezembru 2018.

Enkontru hahú ho dinámika grupu ho títulu “Mai ita enkontru”. Irmán sira partisipante husi Ámbitu sira fahe tiha ba grupu haat atu halo serbisu ida hodi diskute tema problemátiku ruma iha ita-nia Rain. Grupu sira hili tema hanesan lixu, violénsia, seksu livre, joven. Iha grupu laran presiza hili lider no hala’o serbisu hodi uluknanai halo lista ideia sira atu aprezenta, komunika hodi fó konteúdu, evidénsia, problema no proposta ba solusaun.

Husi atividade ida-ne’e fasilitadór lori atu partisipante sira sai konxiente kona-ba diferensa entre grupu no ekipa. Konserteza servisu ekipa mak di’ak liu tanba iha finalidade koletiva no membru ida-idak buka kontribui atu to’o ba ne’e ho ninia kapasidade no skills sira.

Parte daruak tama iha oinsá jere ekipa atu bele sai efetivu. Iha-ne’e mós fasilitadór hahú ho dinámika ida grupu boot liu (grupu ida de’it) ho líder ida, atu treinu oinsá líder grupu nian bele gia membru sira atu hasai sira-nia ideia, hanesan halo ona iha grupu ki’ik-oan.  Xave susesu ekipa nian uluknanai iha líder ne’ebé hatene kria ambiente, enkoraja membru atu fahe ideia, akumula diferensa sira. Líder ida hanesan ne’e, fó motivasaun atu membru sira kontribui no hetan oportunidade atu ko’alia, atu espresa hanoin no kontente atu partisipa.

Atividade datoluk mak “jogu ping-pong iha kopu”. Husi atividade ne’e bele haree sé mak líder ne’ebé hatene duni fó diresaun no planu estratéjia. Importante liu QA-CC katak “question-answer” no “clarification-confirmation”. Komunikasaun di’ak no klara bele tulun atu membru sira hala’o sira nia knaar hodi to’o ba objetivu.

Atu taka, fasilitadór hasai konkluzaun katak presiza hatene diferensa no komprende ambiente; grupu ka ekipa? Grupu no ekipa iha diferensa iha aprosimasaun ba serbisu: individulaizmu vs koletivismu. Líder iha papél importante atu ekipa ne’e susesu. Lider tenke iha vizaun klaru no responsavel ba ekipa: “Up to the leader to shape”. Membru sira mós presiza loke an bainhira ambiente kria ona husi líder di’ak ida.

Ita hein katak ho input ne’e, Irmán sira hatene liután serbisu hamutuk hodi iha konverjénsia iha finalidade sira no haka’as an atu fó an tomak ba projetu komún.