Konkluzaun Semináriu istoriografia saleziana no perspetiva futuru nian

Konkluzaun Semináriu istoriografia saleziana no perspetiva futuru nian

Cebu (Filipinas) – Semináriu istoriografia saleziana no konservasaun patrimóniu kulturál remata ona loron 8 Novembru loraik ho eventu fahe sertifikasaun ba partisipante sira.

Irmán Grazia Loparco FMA no padre Stanislaw Zimniak SDB aprezenta relatóriu konkluzivu hodi foka problemátika sira ne’ebé mosu. Entre sira ne’e nia salienta katak “Istoriografia saleziana sei iha karakterístika edifikante, ladún krítika no integra an ho modu sufisiente iha kuadru istoriográfiku país ida-idak nian, ho esesaun nasaun ruma nian.

Ida-ne’e la’ós de’it tanba distrasaun eh tanba prejuizu ideolójiku istóriku profisionál sira-nian, maibé mós tanba limitasaun eh auzénsia iha estudu sira husi no kona-ba kongregasaun relijioza resente sira; sira dedika maka’as ba apostoladu maibé ladún tau atensaun ba rekonstrusaun istórika. Liuliu, kuran iha dokumentasaun ne’ebé sai presupostu ba kultura istórika”.

Reflesaun kona-ba konservasaun patrimóniu arkíviu nian, kona-ba teknolojia foun konservasaun nian no difuzaun memória nian, tau mós iha evidénsia nesesidade atu rekolle, selesiona ho kuidadu, ho atensaun ba dezafiu sira meiu teknolójiku foun sira atu asegura permanénsia informasaun nian, ne’ebé bele lakon iha tinan ruma nia laran.

Iha parte ikus Loparco aprezenta perspetiva ruma ba futuru hanesan tuirmai ne’e:

1. Problema ida ne’ebé releva mak kontinuidade tanba maski partisipante barak mak ba dala uluk tuir Semináriu ACSSA sira haree importánsia valorizasaun dimensaun istória lokál, nune’e mós nesesidade ba preparasaun efetiva ba responsavel arkíviu nian.

2. Partisipante sira hatudu vontade atu iha ligasaun iha País nia laran, nu’udar grupu nasionál no rejionál, ho modu partikulár ligasaun ba East Asia.

3. Husi ACSSA projetu hatama iha internet bibliografia  istoriografia saleziana hahú kedas husi 1975 (www.sdb.org), ho koordenasaun padre Stanislaw Zimniak nian. Presiza hotu-hotu nia kolaborasaun atu kria database internasionál iha lian oioin.  Ida ne’e ho finalidade atu halo ema hatene kona-ba publikasaun istórika saleziana SDB no FMA nian, atu serví kultura no formasaun Komunidade edukativa nain.

4. Instituisaun ida ne’ebé la hadomi ninia pasadu difisil atu iha futuru. Defaktu istória la’ós kuidadu malirin ida dokumentasaun sira-nian, la’ós muzeu ida surat-tahan tuan sira-nian, maibé dinámika ida konstrusaun no rekonstrusaun moris nian. Tanba servisu istória-na’in ida hahú iha-ne’ebé hotu ida arkivista nian,  partisipante sira mós iha preokupasaun kona-ba realidade arkivista lokál. Bele nota inserteza kona-ba konservasaun arkivu nian husi ema responsavel sira-nia parte, ne’ebé dala barak la kompetente no la iha sensibilidade istórika, nune’e mós perigu husi ajente atmosfériku sira.

5. Partisipante barak mak ba dala uluk tuir semináriu ACSSA, la preparadu atu hakerek istória eh organiza arkíviu istóriku ida, foti konxíensia kona-ba nesesidade empeñu lokál konkretu atu hapara tendénsia atu destroi memória lahó kuidadu, nune’e mós nesesidade atu afina interese ho preparasaun, hodi fó kontinuidade ba jornada sira semináriu nian.

6. Iha semináriu subliña mós oportunidade atu distinge figura responsavel arkíviu istóriku nian husi ida sekretária inspetoriál nian ne’ebé iha empeñu barak no karik la iha sensibilidade istórika.

7. Presiza rekoñese ho modu ofisiál sekretária/u inspetoriál eh enkarregada/u arkíviu istóriku, se iha, nu’udar ema ho kargu ba responsabilidade liga ho knaar atu fó kontributu atu proteje ho modu konkretu arkíviu lokál uma nian no hapara tendénsia fasil destruisaun memória nian, biblioteka istórika nian, monumentu no obra artístika sira, dokumentu sira, pesa muzikál sira, testu teatru nian, objetu antigu ne’ebé fó sasin kona-ba esperiénsia edukativa, nst..

8.  Proposta ba VI Kongresu Mundiál ACSSA nian iha 2015 (Torino, Itália): Resesaun kona-ba figura Don Bosco nian iha rejiaun sira insersaun Obra Saleziana nian husi parte ambiente estra SDB no FMA husi 1879 ba 1965 e karik la liu tinan ‘900 nia rohan).

Ho diálogu ida entre partisipante sira konkorda tiha atu privilejia peskiza sira kona-ba temátika refere ho persesaun Don Bosco nia figura iha País sira Ázia no Oseania nian, hodi hili dimensaun ida: pedagojia, asosianizmu, katekeze, imprensa, literatura, bibliografia iha semináriu sira, topografia, teze sira. Ninia finalidade uluk liu mak informativu, nune’e hotu-hotu bele haka’as an atu rekolle dokumentasaun sira util atu hatene oinsá ema haree figura Fundadór nian iha kontestu oioin. Iha konkretu, ida-ne’e mak knaar membru sira ACSSA mundu tomak nian no mós salezianu no FMA sira, membru seluk Família Saleziana nian ne’ebé iha kontaktu dahuluk ho ACSSA liuhusi Semináriu no seidauk sai membru ACSSA nian. Se halo nune’e, East Asia no Oceania bele iha reprezentante iha Kongresu 2015.

Ir Grazia Loparco, prezidente ACSSA fo sertifikadu